După ziua de ieri, în care o cursă infernală cu barca din Koh Rong, spre cel mai urât oraș din lume, Sihanoukville, a fost urmată de o altă cursă cu autocarul spre Phnom Penh, am ajuns storși de energie la hotel. Așa că nu ne-am propus planuri prea mărețe pentru ultima zi în capitală. În principiu doream să vedem Russian Market, Muzeul Genocidului și ceva plimbăreală pe străzi.
Dimineața, după un mic dejun delicios, ne-am arvunit un tuk tuk și de pe bancheta din spate am admirat amuzați măiestria șoferilor din Cambodgia, ce reușesc să se strecoare prin cele mai neașteptate rute. Am făcut și politică externă cu șoferul, ocazie cu care am aflat că “Vietnam not good, Laos not good, China very bad”. În schimb “ Thailanda good, Europe and USA very good”. Mai clar de așa, ce poți aștepta…
Am dat și o tură pe la Muzeul Genocidului, pe care vi-l recomand, însă cu audio ghid, care oricum este gratuit. Muzeul este o fostă școală, transformată în închisoare de Khmerii roșii. Mai multe detalii citiți și voi pe Wiki. Ce pot eu să vă spun este că ți se cam ridică părul pe spate când vezi cât rău pot face oamenii altor semeni ca ei. După experiența asta, ni s-a tăiat total cheful de Câmpiile morții, un alt sit, asemănător lagărelor din Auschwitz, unde s-au gândit Khmerii roșii să îi pună în gropi comune pe cei care se opuneau regimului.
Așa că am dat iama în Russian Market care merită o vizită și doar pentru experiență.
Ce poți găsi în Russian market? Începând de la motoare de mașină, scule, haine, mâncare, cuie, bijuterii… în principiu orice. La capitolul haine ne-am căpătuit, în limita spațiului liber din bagaj, cu Nike, Adidas și Salomon la 5 dolari. Și pentru că deja eram mai mult decât pricepuți la arta negocierii, le-am scos la 3 dolari bucata. Sper să nu ne-o luăm acum în cap și să negociem în mall la Alba prețul la pantofi…
Din Russian Market ne-am întors la hotel și am bifat un prânz de nababi, așa, ca de rămas bun.
Am început să împachetez bagajele și cu fiecare tricou prăfuit pe care îl înghesuiam mi se perindau prin fața ochilor Dara cu zâmbetul lui strălucitor, Pon și școala susținută de tururi pe bicicletă, apusurile aurii din Angkor, Scott cel tatuat și barca piraților, ciudatul John și influensărița blondă. M-a umflat râsul amintindu-mi de off-road-ul din Koh Rong, de turcul cu un ochi albastru, de maimuțele ce jucau tontoroiul și sopârla ce ne întâmpina deasupra ușii. Mi se părea că sunt plecată de cel puțin o viață. Și în tot tumultul acesta de emoții am aranjat sertarul numit Cambodgia, ca să îl pot deschide în viitor și să povestesc cât de verde este jungla, cât mister ascunde Angkorul, cât de alb e nisipul din Koh Rong și cât de largi sunt zâmbetele khmerilor.
Acest articol face parte din seria Cambodgia. Dacă vrei sa citești toate capitolele, le poți găsi AICI.
