M-ții Făgăraș: Traseu Cabana Capra – Fereastra Zmeilor – Lacul Capra

Deschid cu emoție draperia de un galben canar…un cer perfect albastru îmi dă bună dimineața, soarele îmi trage cu ochiul și deja speranțele mele se ridică până la Fereastra Zmeilor…Ceeeee vorbești, mai sus…După tura de săptămâna trecută, unde ploaia ne gonise din munte ca pe ultimii păcătoși și reușisem să atingem doar pervazul Ferestrei Mare a Sâmbetei, azi programasem un traseu spre Fereastra Zmeilor, cu pornire din Transfăgărășan și apoi întoarcere pe la Lacul Capra. N-aș ști să vă luminez de ce toate traseele din Făgăraș sunt pe la ferestre…MeteoBlue îmi arăta niște norișori în cursul după amiezii, însă tot ce speram era să nu se înrăutățească prognoza, că dădeam în depresie și o luam personal 🙂

Ca băgată în priză am parcurs rapid traseul duș, cafea, Facebook, damn! a apărut un urs la Piscu Negru, oare e departe? Mă uit pe hartă…neeee…destul de departe, mai bine nu spun trupei că li se face teamă apoi. Continui cu o oareșicare aranjare a frezei, să dau bine la Instagram, iar cafea, mic dejun, făcut bagaj…hmmm…oare să mă dau cu cremă de plajă?…încă o gură de cafea, mai bine nu, să nu tentez ploaia. O pun la mine just in case (și pusă a rămas, dovadă urmele de tractorist cu care mă mândresc). Lets’s go guys! Mai exact Cristi și Anca, nu vă imaginați că eram ditamai echipa:)

La 8 și 15 intram în curbele sinuoase ale Transfăgărășanului, iar crestele muntelui se ridicau ascuțite spre cerul perfect senin. Pfui…ce vreme…aveam o gurăăăăăăăă…până la urechi 🙂 În scurt timp ajungem la Bâlea, trecem tunelul și pe când ne apropiam de serpentina dinaintea Cabanei Capra, unde era începutul traseului, toate telefoanele din mașină au început să sune mai ceva ca la circ…RoAlertul trâmbița cu toată puterea prezența ursoacei de dimineața de la Piscu Negru. Na bine că am vrut eu să țin secret…

Parcăm mașina, dăm drumul la toate device-urile și hi la deal.  Marcajul de traseu Fereastra Zmeilor este triunghiul galben și începe cu o urcare pe un drum pietruit, într-un peisaj demențial. Căldarea Fundu Caprei se așeza verde crud în fața noastră, mărginită de crestele munților, colorate azi în fucsia. Pe ici, colo, limbi de zăpadă albă coborau de pe versant, șerpuind ușor în mini pârâiașe scurse apoi în Izvorul Caprei. Doamne, Doamne, sigur am făcut ceva bine în viața asta, ca să merit asemenea priveliște!

Drumul pietruit de care vă spuneam adineaori continuă pe parcursul a vreo 20 de minute. Se poate urca și cu o mașină cu gardă mai înaltă, însă la cât e de grozav peisajul, nu merită. La izvor cărarea o cotește tot pe triunghi galben spre dreapta, de unde se dă startul unui urcuș susținut, în serpentine. Pe măsură ce câștigam altitudine, se înmulțea rododendronul și aveam senzația că îmi așternuse cineva la picioare un covor roz. Cu greu mă abțineam să nu mă opresc să fac unmiliondouăsutecinzeci de poze la fiecare pas. În curând în dreapta noastră am atins Refugiul Fereastra Zmeilor, ocazie cu care am decis o sesiune de foto, că meritam 🙂

Hai din stânga, ba din dreapta, mi-ai tăiat mâna, încă una, vezi că nu sunt cu partea bună….of Cristian! Între atâtea blitzuri, zăresc cu coada ochilor o mișcare pe limba de zăpadă culcușită la baza refugiului…O marmotă, o marmotă! Dăruim primei marmote din Făgăraș încă 5 minute de pauză, nu de alta dar timp aveam berechet. De la refugiu, până în Fereastra Zmeilor am mai bifat încă vreo 20 minute maxim. Fereastra e o spărtură în stâncă, numai bună de pozat. De aici traseele se despart: dunga roșie ce marchează traseul de creastă al Făgărașului o ia spre dreapta, prin amețitorii Trei pași de moarte, spre Arpașul Mare, Șaua Podragu și mai departe trapezul Viștea și Moldoveanu. În stânga, crucea albastră te duce spre Cabana Podragu.

Noi am mai făcut încă o pauză de socializare cu niște domni foarte drăguți din Polonia, ce se îndreptau spre Moldoveanu, o trupă de băieți tare veseli din Moldova ce ne-au mărturisit că vișinata de aseară e cauza principală a bucuriei și cu o doamnă destul de epuizată săraca și cam clătinată de dificultatea traseului dinspre Bâlea până la intersecția de traseu cu Fereastra Zmeilor. Atât de zdruncinată, încât era dispusă să meargă pe șosea vreo 6 km, doar să nu mai facă traseul în sens invers.

După atâta vorbărie, hai la  deal, că drumul e lung…Traseul nostru a continuat acum spre stânga, pe banda roșie, direcția Șaua Capra și Lacul Capra.

Mă uit în jos, nu-mi vine a crede… trebuia să coborâm aproape tot ce urcasem, ca să putem continua apoi spre dreapta pe curba de nivel și să urcăm din noooouuuuu, până la lac…Of tu, dar cine a făcut traseul ăsta…mai mult mă îngrijorau porțiunile de zăpadă care acopereau poteca din loc în loc…Nu ne panicăm, vedem noi la fața locului cum a fi…

Drept urmare am abordat vitejește cărarea îngustă ce cobora destul de avântat. Descinderea, până la intrarea în curba de nivel a durat vreo 15 minute și nu a reprezentat nimic periculos. Doar atenție să nu alunecăm datorită unor porțiuni mai umede. Na, ajungem la prima bucată de zăpadă…Bineînțeles că îmi lăsasem colțarii acasă, doar ce aș fi putut face cu ei la munte….Duhhhh…Of Mihaelaaaaa. Săăăăă vedeeeeem…pun primul pas, hai că nici nu e așa nasol. Zăpada era destul de apoasă, drept urmare avea o aderență mai sănătoasă decât anticipasem. Mă împlânt serios cu bețele stânga, dreapta, mai sfădesc o dată partea din spate a grupului să fie atentă și să meargă mai încet și dă-i bice. Întâmpinăm porțiuni unde ai mei 163 de țanti nu mă prea ajută. De Ancuța ce să mai vorbesc. Ne îmburicăm una pe alta, care cum putem…Cristi în schimb n-are nici o treabă la cei 190 ai lui. Zăpadă, pietre, zăpadă, stâncă…încet dobândim toate porțiunile care prezentau o oarecare dificultate. Ne oprim în căldarea de sub Vârful Capra să ne hodinim un pic. Prilej cu care ginim încă două marmote și vreo trei capre negre. Na, în afară de urși am văzut de toate pe traseul ăsta…

Mă uit în sus să văd cum se prezintă ultima porțiune de urcare. Acoperită complet de zăpadă, cu o înclinație nu foarte gravă, dar nici de neglijat. Decidem să o luăm pe direct. Cu atenție, bocanci buni și răbdare în 5 minute suntem sus. Domnez mulțam că suntem cu picioarele pe iarbă și nu mai alunecă nimic sub mine! De aici traseul continuă tot pe banda roșie cu încă o urcare în serpentine scurte și la scurt timp ajungem la Monumentul Speologilor, punct de belvedere. În sfârșit am terminat cu urcarea pe ziua de azi!

De la punctul de belvedere, urmează o plimbărică scurta până la Lacul Capra, unde puteți admira peretele Buteanu și Vârful Vânătarea lui Buteanu, sau din Șaua Capra o grozavă priveliște spre Lacul Bâlea. La belvedere ne-am mai luat o alertă de urși care era mai aproape de această dată, însă la câtă lume era pe traseu chiar nu-mi era teamă deloc.

Traseul de întoarcere pleacă de lângă lac, pe bandă albastră și are un marcaj total eronat, în sensul în care e dat un timp estimativ până la Cabana Capra de 3 ore. Însă Windy Map-ul ne dădea 1.40, Mapy la fel, timp care a fost mult mai aproape de adevăr. Coborârea e abruptă, fără dificultăți tehnice, însă ai nevoie de ligamente serioase și atenție la pietre ca să nu dai cu dosul de cărare, cum au pățit anumite persoane care căscau gura la flori…Adică eu…Sunt bine, nu vă faceți probleme, doar aura de zâna mi-a fost ciuntită 🙂 Sunt câteva traversări ce necesită ușor mai multă atenție, însă nimic grav sau de nefăcut.

La aproape 7 ore de când parcaserăm, am atins din nou mașina, cu gura până la urechi și mulțumind din suflet zmeilor din Făgăraș că ne oferiseră asemenea spectacol azi.

Vrei să te țin la curent cu vacanțele și călătoriile mele?
Abonează-te la newsletter


Am citit și sunt de acord cu termenii și condițiile și cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Munții Făgăraș – Rezumat traseu Fereastra Zmeilor – Lacul Capra din TransFăgărășan și retur

  • Tură de o zi – am dormit o noapte în Cârțișoara
  • Data parcurgere – iulie 2021
  • Dificultate –  mediu
  • Timp parcurgere – 7 h dus întors, cu pauze multe
  • Are porțiuni periculoase sau abrupte – nu sunt porțiuni expuse însă sunt bucăți ce necesită atenție
  • View – traseu exclusiv în gol alpin cu view spre crestele Făgărașului
  • Echipament obligatoriu – bocanci cu talpă aderentă și de preferat impermeabili
  • Sursă de apă – da, la lacul Capra
  • Diferență de nivel  +938/ – 938 m
  • Tip  traseu – circuit – triunghi galben  – banda roșie – bandă albastră
  • Cum ajungi – din Alba Iulia – Sibiu – TransFăgărășan, după tunel mai sus de Cabana Capra. Drumul este asfaltat.  
  • Aplicații utilizate – Munții Noștri, Locus Map, Windy Map.
  • Semnal telefon – da.
  • Pentru cine dorește harta în format GPX, dați un semn pe mail și o trimit
  • Vă rog să studiați condițiile meteo și recomandările Salvamont, înainte de a purcede la drum

Acest articol face parte din seria Trasee Montane în România. Dacă vrei să citești toate capitolele, le poți găsi AICI.

 

Leave a Comment