Parcul Național Plitvice (Croația)

ETA se modifică de la o oră jumate la 2 ore și automat trag cu ochiul să văd de ce. Suntem pe drum înspre Parcul Național Plitvice însă după cum studiasem eu, ar fi trebuit să facem maaaaxiiim o oră jumate din Francikovacs până acolo. Na, guess what! La o oră jumate e doar intrarea în parcul național, însăăăăăă, până la poarta principală mai bifezi încă 30 minute. Great! Nu bombăn prea mult, căci oricum nu ne grăbeam, iar drumul ne purta prin sate cochete și pajiști verzi. Mi-era doar ciudă că nu citisem mai atent…

La Parcul Național Plitvice sunt două intrări: intrarea principală pe care nu ai cum să o ratezi, că e ca intrarea la Electric Castle: plin de lume, mașini, autobuze și alte aglomerări și intrarea B pe lângă care treci dacă vii din direcția Split, sau care este la câțiva km mai încolo dacă vii din direcția Zagreb. Șmecheria este că la intrarea 1 este extrem de aglomerat și te vei plimba cu toți în același sens, însă intrarea 2 e mai liberă, te duce direct în traseu și vei avea acces mai ușor la coada lacului, unde nu prea ajunge lumea. Bineînțeles că toate lucrurile astea le-am bunghit după ce am parcat la intrareaaaaaa 1, of course. Măcar voi fiți mai smart!

Biletul e destul de scumpuț mai exact  20 eur de căciulă, iar traseele sunt pe litere, respectiv A, B, C, K. Nu știu de ce au sărit fix de la C la K, dar mă rog. Traseele pleacă din același loc, P1, și pe prima bucată sunt comune, însă încep să se despartă la punctul în care iei vaporașul. Acolo este punctul de întoarcere pt A, continuarea pt B, C și K. Cu vaporașul continuă până la P2 traseul B și C, însă K presupune cărarea pe lângă lac, fără vaporaș. După P2, traseul B se întoarce pe lângă apă, spre intrarea principală, însă traseul C continuă până la lacurile de sus apoi are loc întoarcerea. Oricum sunt o grămadă de indicatoare și hărți la fiecare intersecție așa că nu aveți cum să vă pierdeți. În plus tot ce v-am spus va avea mai mult sens cu o hartă în mână ?. Pe care nu are nici un rost să dați banii la casa de bilete. Eu mi-am făcut poză la harta expusă și m-am orientat la fața locului. Majoritatea fac traseul B, care nu e foarte solicitant (3, 4 ore) și te duce prin punctele principale . Noi am optat pentru C.

Îmi pregătesc telefonul, aparatul și hai să vedem minunăția minunățiilor. Primul loc de belvedere, prima cascadă, locul ticsit. Încep să mă irit și grăbesc pasul, ignorând totaaal apa de un albastru ireal ce începe să se întrezărească printre copaci. Depășesc în viteză un grup cu mulți copii, doar ca să pot da în altul…Damn! Dar așa va fi azi toată ziua? Îmi piere total cheful de poze și mă plimb anemic pe cărarea lată părându-mi rău că nu am venit mai de dimineață…sau în altă zi…sau din altă parte…Damn it! Nu era pandemie? Vă dați seama că asta cu pandemia și statul acasă se aplică exclusiv altora nu mie, daaaa?

Restul grupului se simte destul de bine și încerc să nu îi molipsesc cu ciufuțeala mea socială. Stând așa  și privind în gol ca toanta, observ cu coada ochiului o mișcare rapidă printre frunze…OMG, o fi un pârș? Îmi scot rapid aparatul și timp de 5 minute îi pozez mutrița curioasă. Nu știu dacă pârșul ăsta a fost un semn să las dracului fițele deoparte dar vreau să vă spun că din acel moment mi-a dispărut toată proasta dispoziție și mi-a revenit și cheful de poze 🙂

Traseul C, te poartă în jurul lacurilor de jos, pe podețe de lemn, pe lângă stuf unduitor. Din loc în loc, apar ca desenate mini căscăduțe din care apa se prelinge pe mușchiul verde și vegetația luxuriantă. Lacul are o culoare ireală, ceva mixat între un turcoaz și un verde smarald. Pești de felurite nații se mișcă lentoric fără să provoace vreun val. Cum traseul te duce fix pe marginea apei, sunt locuri în care crengile copacilor au creat adevărate coridoare de frunze. De la atâta frumusețe, lumea a amuțit și zâmbetele au înflorit pe fețele tuturor celor cu care dai nas în nas. Eu mi-am scos aparatul și trag poze ca la mitralieră…și la floricică, și la preștiuț…iiiii și la frunzuliță…și mintenaș la mine udă, că era cât pe ce să cad cu fundu-n baltă. Bine Mihaela, lasă figurile de mare fotograf, că sigur nu ajungi la National Geographic și mai bine fii atentă la picioare.

În curând traseul A se termină și ajungem la stația de vaporaș. Biletul este inclus și vaporașele vin din 15 în 15 minute, așa că nu veți aștepta prea mult. Pe barcă, ca pe barcă, nimic spectaculos. Pur și simplu te traversează lacul pe lung. Când ajungi la capăt, te dai jos și te transferi pe alt vaporaș care te va duce pe malul opus. De acolo noi am urmat cărarea de pe lângă lac, unde eram doar noi și natura.

Am căutat cu privirea castorii, însă s-au dat tare prețioși, ne-am ferit de câteva șopârle verzi și sperioase și am încercat să nu facem atac de cord la pârșii ce o zbugheau prin frunze făcând zgomote demne de o ceată de mistreți. Mie partea asta mi s-a părut cea mai frumoasă, căci eram doar noi și natura…și era liniște ?.

La un moment dat cărarea de pe lângă lac se va bifurca, o variantă urcând și altă urmărind apa. Am luat-o la întâmplare pe cea care urcă și bine am făcut, căci te duce într-un punct de belvedere ce ne-a lăsat mască pe toți. După încă un tur de poze, așa de încheiere, am punctat tura de 4 ore cu un senviciuc și o bere.

Apoi cu un drum de două ore până în Senj, unde ne-am oprit la masă. Sfârșitul excursiei l-am încununat glorios cu ultima sticlă de vin din frigiderul minune, pe terasa aurită de soarele apune. Și n-am mai folosit sauna și jacuzzi-ul…în același timp…dar am udat florile, că mă simțeam vinovată că am abuzat instalația electrică în seara trecută… nu mă spuneți! 😛

Vrei să te țin la curent cu vacanțele și călătoriile mele?
Abonează-te la newsletter

Am citit și sunt de acord cu termenii și condițiile și cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Leave this field empty if you're human:

 

 Traseu în Parcul Național Plitvice (Croația)

• Tură de o zi 
• Data parcurgere – iunie 2021
• Dificultate – ușor
• Timp parcurgere – 4 h dus întors, cu pauze
• Are porțiuni periculoase sau abrupte – nu 
• Echipament obligatoriu – pantofi comozi, nu este necesară încălțăminte specială pentru drumeții
• Sursă de apă – da. Există puncte cu băi, restaurante, chioșcuri cu băuturi răcoritoare.
• Diferență de nivel  +200/ – 200 m
• Tip  traseu – circuit C
• Cum ajungi – din Senj – direcția Parcul Național Plitvice – 1 oră 30 min.
• Aplicații utilizate – n/a
• Semnal telefon – da.
• Pentru cine dorește harta în format GPX, dați un semn pe mail și o trimit
• Vă rog să studiați condițiile meteo, înainte de a purcede la drum

Acest articol face parte din seria Croația. Dacă vrei să citești toate capitolele, le poți găsi AICI.