Munții Retezat îmi sunt o parte din suflet de când am pus prima dată piciorul, încălțat în adidași albi de sală, pe trasee cu dungi albastre. Ca paltonarii ce mănâncă sâmburi, ce mai.
Mai am încă prima poză. Eram toată fancy, în pantaloni de treling, cu tricou de bumbac și ochelari Ray Ban. Doar ochelarii au mai rămas…
Am fost extrem de fidelă Retezatului și pentru că și el a fost răbdător cu mine, nu l-am trădat și l-am descoperit din toate laturile în tot acest timp. Îl cunosc acum din toate părțile și văd în minte fiecare vârf. Am ajuns să am trasee preferate și să am și trasee nemarcate preferate.
În fiecare an îmi promit că voi vizita și alți munți și uneori chiar o fac, însă mereu mă întorc pe trasee pe Munții Retezat, muntele cu 100 de lacuri albastre, cu vârfurile de granit ascuțit, apărate de lespezi mari năpădite de licheni. Muntele înconjurat de jneapăn verde ca smaraldul prin care vântul șuieră acoperind țipătul marmotelor. Muntele unde caprele negre privesc curioase printre stânci și soarele apune portocaliu pe după ele. Muntele unde pădurea veche acoperă cerul și tăinuiește povești nespuse, unde veverițele se aleargă bezmetice prin mușchiul moale brodat de roua dimineții. Muntele care m-a învățat să fiu responsabilă și răbdătoare și să apreciez ce e frumos. Care mi-a arătat ce e important și unde să mă îndrept când mi-e greu. M-a învățat să fiu umilă și să am respect. Nu îmi ies toate încă, dar știu că mă va primi din nou, ca să mi le mai arate încă o dată… Muntele meu de suflet, Retezat.
Munții Retezat îmi sunt o parte din suflet încă de acum 10 ani când am pus prima dată piciorul, încălțat în adidași albi de sală, pe stâncile lui de granit. Ca paltonarii ce mănâncă sâmburi, ce mai. Mai am încă …
E 18 octombrie. Afară, indian summer. Mâine plec în Padiș, dar cum am o defecțiune pe care dacă e să o zic cu voce tare sigur se găsesc minim doi psihologi să o diagnosticheze, simt nevoia ca de aer să …
Citește în continuareTraseu montan în Retezatul Mic – Piatra Iorgovanului – I
“De aici e mai greu urcușul?”vine întrebarea. “Nuuu… Ce e mai greu a trecut“, răspund. Știu că o să mi-o iau pentru răspunsul ăsta, dar nu poți demotiva omul, nu? O iau înainte în primul rând pentru că trecuse pericolul …
Citește în continuareTraseu montan în Retezatul Mic – Piatra Iorgovanului – II
Mașina mă mai hurducă o dată, înainte de parcare, ca să fie sigură că nu am de gând să adorm și în fața mea se deschid crestele cu zăpadă ale munților Retezat. Mă dau jos și inspir aerul rece și …
Citește în continuareTraseu în Munții Retezat: Poiana Pelegii – Lacul Bucura
Privesc ca cioara în nucă cum aș putea deschide termosul de ceai… Nu e chiar fizică cuantică și mă prind într-un final. Iau o gură strașnică, ferm convinsă că se răcise deja, de o oră jumate de când suntem pe …
Citește în continuareTraseu în Munții Retezat: Stâna de Râu – Șaua Custurii
E ora 3 dimineața și nu mă pot opri din tremurat. La o gândire mai profundă, realizez că aș mai avea pe fundul rucsacului un polar să îl iau pe mine, însă numai gândul că trebuie să îl caut prin …
Citește în continuareTraseu montan în Munții Retezat: Lacul Bucura – Lacul Zănoaga
Mă uit cu coada ochiului la ceas și văd că nu a trecut nici măcar o oră de când am parcat. Nu e rău având în vedere cele 7 ore ce ni se vor înșira în față azi. Avem un …
Citește în continuareTraseu în Retezatul Mic – Cheile Scorotei – Vârful Piule – Vârful Pleșa
Dacă m-ai trezi în orice noapte, în orice oră și m-ai întreba “oare cum e traseul până pe Vârful Peleaga?” cred că adormită încă aș putea să îți descriu de-a fir a păr fiece curbă, fiece bolovan mai al dracului, …
Citește în continuareVârful Peleaga – cel mai înalt din Munții Retezat