Wolf trail – muntele de la mare
Pe măsură ce câștigăm altitudine, șoseaua devine tot mai îngustă, soarele tot mai amețit și temperatura tot mai zgârcită. Oprim mașina la limita norilor. Undeva departe de picioarele noastre se întinde Kotor-ul, îmbrățișat de apele absolut azurii ale golfului ce poartă fix același nume. Cine și-ar fi putut imagina? Munții sunt înalți, gri și brăzdați de pini verzi și arbuști golași. Deși suntem în aprilie, soarele a fost suficient de timid încât nimic nu e înfrunzit. Ne tragem în chip căci e prea grozavă priveliștea ca să ratăm momentul și țuști în mașină, că e un friguuuuuuț, foarte accentuat pentru primăvara timpurie din calendar și pentru planurile noastre de drumeție în Muntenegru.
Mai rulăm pe șoseaua sinuoasă încă vreo 5 minute, până când intrăm cu totul în nori, moment de unde nu am mai văzut neam. Noroc cu asfaltul negru, marcat cu galben, că eram ca pe semafor. După vreo 15 minute s-au dus parțial norii, suficient încât să vedem stratul proaspăt de zăpadă depus. Whaaaat? Bine că mi-am luat bocancii, că era cât pe ce să îi las acasă. Cu gura căscată la iarna de care mă crezusem scăpată, cât pe ce să ratăm intrarea în parcul național Lovcen și să-l luăm pe capotă pe paznic.
“Ce ai bre, de te arunci în fața mașinii? Întreg ești la mansardă? Hold your horses că noi nu furăm! Și plătim și biletul, numa calmează-te ! Și tu vezi ce ceață e afară? Acuma știm că numai noi și dracul mai face hiking pe vremea asta, dar mno…am venit cu o treabă, o facem, că suntem din Ardeal și cuvântu-i cuvânt!”
Plătim biletul pentru noi doi, o mașină și un cățel și intrăm în parcul cufundat în cea mai liniștită zăpadă de primăvară.
Găsim parcarea de la startul traseului pe numele lui “Wolf Trail”, între noi fie vorba, unul dintre cele mai titrate trasee de drumeție din Muntenegru. Locurile de parcare ne erau absolut în întregime la dispoziție. Mă dau jos, strâng ușor din dinți la temperatura de afară și mai casc o dată ochii la stratul proaspăt de zăpadă. Cățelul nu prea înțelege ce se întâmplă…”Women, am plecat acum juma de oră de la soare și mă aduci în Siberia? What’s wrong with you? Te-ai stricat de tot?”
Echipați 100% la 100%, adică eu, că anumite persoane și-au uitat bocancii acasă și erau în pantofi de stradă asezonați foarte elegant cu niște pungi, o luăm la deal. Nu dăm numeeeeeee….
Traseul începe imediat după parcare pe stânga. Veți da într-o alee lată și pietruită ce vă va conduce preț de 15 minute pe o urcare ușoară, fix într-o intersecție unde scrie WOLF TRAIL. Puteți să o luați ori în dreapta, ori în stânga. Oricum tot în același punct reveniți. Noi am luat-o în dreapta, în sens invers acelor de ceasornic.
Totul e alb. Inclusiv cățelul. Noroc cu pata de pe urechi, că îl mai deosebesc. Sare ca o veveriță nebună, fericit că nu îi mai este cald. Vezi fraierică unde te-am adus? Te-ai gândit tu că faci în viața asta vreo drumeție în Muntenegru? Și numai bombăneai azi de dimineață…Case de piatră se ițesc din loc în loc, părăsite acu, în așteptarea unui soare mai darnic. Poteca mai și urcă, mai și coboară printre ele. Încet ceața se ridică și iarba începe să se vadă. Traversăm dealuri și păduri, într-o liniște mormântală. La vreo oră de la plecare veți ajunge într-o coastă de unde se va deschide un tablou absolut spectaculos asupra golfului Kotor și Mării Adriatice. Deasupra noastră nori de zăpadă încă staționau, însă deasupra apei eraaaaa un soareeeeee….numai bun de invidiat. Am stat și noi ca norii vreo 10 minute la pozat. Și din stânga și din dreapta, și cu cățel și fără cățel.
De la coasta respectivă, traseul o va lua pieziș prin pădure unde zăpada era considerabil mai mare și acele persoane ce mai deunăzi își decoraseră papucii cu pungi, ce să vezi că s-au cam udat…mna de aci, pădurea se deschide din loc în loc, fix la timp să îți mai ofere câte o priveliște spre crestele avântate ale munților din Lovcen.
Ooooooo, ce urme avem noi aicișia? De cățel nu-s, că e cu noi. De lup sunt prea amărâte. Or fi de martinache? Mă tot uit ca cioara în os, că peste urme dăduse o ninsoare și nu îmi dădeam seama de formă. Mno baby, ori e urs, ori e om cu platfus. Oricum ar fi, ia povestește-mi ceva de iubire, măcar să ne găsească îndrăgostiți.
Și pe când mergeam noi așa ca doi porumbei, cu ochii ba la urme, ba la cățel ce are un dar teribil de a-mi da palpitații când se cațără ca o mâță nebună pe stânci, ba la soarele ce începuse să topească zăpada, din neant apare în cărare un domn de era să fac cu herțul.
“Aloooooo, prietene! Păi așa se circulă la munte, mai ales cu urmele astea pe aici? Zi și tu ceva: băăăăăăăăăiiiii, vedeți că vin, am 2 metri și merg repede, nu vă speriați de apar și dispar că nu fac nimic.” Ne salutăm din ochi, și dus a fost. Pfai, fain traseul ăsta dar cam spooky, my love. O mai facem o dată la stânga și intrăm deja pe o coborâre destul de abruptă, din nou prin pădure.
Deja soarele era sus, cățelul ostenit și noi cu gura până la urechi. Am încheiat traseul la vreo 3 ore de la plecare, cu tot cu poze și cercetări de urme misterioase.
În parcare am început să dăm hainele jos, că era vreme de primăvară sadea și zăpade se duse din Lovcen de zici că n-a fost vreodată.
Din parcul Lovcen vă recomand să continuați spre Budva și să vă întoarceți în Kotor prin tunel. Nu de alta dar drumul e absolut grozav și veți încheia ziua cu o lălăială pe plajă, unde doleanțele lui Cristi de a-l vedea pe Jack cum aleargă în valuri s-au dus dracului, că ăsta mic s-a așezat foarte confortabil cu dosul spre apă, total neinteresat de asemenea activități ude 🙂 mă întreb și eu cu cine seamănă…
Parcul Național Lovcen I Rezumat drumeție Muntenegru
- Tură de o zi
- Data parcurgere – aprilie 2023
- Dificultate – ușor
- Timp parcurgere – 3 h dus întors, cu pauze
- Are porțiuni periculoase sau abrupte – nu
- Priveliște – o treime prin pădure, în rest priveliști spectaculoase asupra Mării Adriatice
- Echipament obligatoriu – bocanci cu talpă aderentă și de preferat impermeabili
- Sursă de apă – nu
- Diferență pozitivă de nivel 467 m
- Distanță – 6 km
- Tip traseu – circuit
- Cum ajungi – din Kotor spre drumul panoramic – direcția Lovcen – aproximativ 45 min – drum asfaltat
- Aplicații utilizate – Locus Map, Windy Map.
- Semnal telefon – da
- Vă rog să studiați condițiile meteo înainte de a purcede la drum
Dacă vrei să afli mai multe despre Muntenegru, dă click AICI.
Acest articol face parte din seria posturilor despre drumeții în afara României. Dacă vrei să te inspiri, le găsești pe toate AICI.