New York – cel mai scump covrig în orașul ce nu doarme
Greenwich Village e un cartier mai posh de case, unde s-a filmat Sex and the City și unde Sarah Jessica Parker locuiește în prezent. Fie îi e greu să se despartă de serial fie i-a plăcut fetii zona. Intrăm pe stradă și îmi dau seama de când am cotit-o că asta e… Recunosc casele cu scări înalte, copacii ce mărginesc trotuarul, ferestrele mari și ușile lustruite. Ne plimbăm agale savurând frumusețea locului. Nu apuc să mă uit pe hartă care e casa în care s-a filmat, că îmi dau seama urgent după mulțimea adunată în față intrării. Nu îmi fac poză că nu am chef, dar mă amuză turiștii care trec și care nu știu despre ce e vorba. Și-ar face și ei poză dar nu chiar știu de ce. Se uită mirați după un semn, ceva, dar până la urmă e o casă ca toate altele, din care la un moment dat a și ieșit o doamnă, vizibil deranjată de atâta atenție.
O lăsăm pe Carrie în spate și ne plimbam prin cartier. Sunt absolut încântătoare casele astea. Străduțe înguste, copaci bătrâni de o parte și alta care acoperă uneori ferestrele. Cu greu mă despart de Greenwich Village și ne reîntoarcem în tumultul orașului.
Dăm direct în Times Square. Ne întâmpină o grămadă de reclame multicolore, de mă dor ochii de la atâta lumină și capul de la atâta gălăgie. Acum îmi dau eu seama de ce e zicala aia cu „NYC orașul care nu doarme niciodată“… de aia nu doarme, de la gălăgie, nu că nu ar vrea. Cum să dormi frate când toți nebunii s-au adunat aici? Într-un colț un grup protesta, cu portavoce, pancarte și poliția aferentă, numai ei știau pentru ce, în altul, doi în pijamale făceau ceva street dancing, mai veniseră și pompierii cu sirenele pornite. Damn! De mai stau mult aici cred că surzesc… Pe un bloc JLo face reclamă la ceva ruj, după cum țuguie buzele, pe altul o domnișorică foarte cunoscută la ceva fond de ten. Hai mylove să mergem altundeva că mi-a paralizat neuronul de la atâta agitație.
O bălăurim pe străzi, în speranța unor situri mai liniștite. Nu știu cum ne învârtim, că dăm în spatele bibliotecii centrale, într-un parc liniștit. Plouase și mesele sunt decorate cu broboane de apă. Aerul e curat și orașul parcă se oprise un moment ca să savurăm din serenitatea locului. Mno, aici îmi place mai mult. Stăm vreo jumate de oră și apoi pornim din nou hoha pe străzi. Tot învârtindu-ne ne dăm seama că suntem lângă Empire State Building. Mamăăăăăăă, da ce bloooc mareeee… Oare dacă stai acolo și se strică liftul, sau se ia curentul, ce fras faci? Îți închiriezi elicopter să te bage în casă pe geam? Io cred că îți bagi picioarele, te cazezi la Plaza și îi dai în judecată cu daune morale cu tot. Oricum, fain bloc. Și sulița aia din vârf, face toți banii, zău.
Lăsăm și Empire-ul și cumva, de pe o stradă pe alta ajungem și în Central Park. Ne întâmpină trăsuri colorate, multe veverițe și niște raze palide de soare, după ploaia care tocmai se încheiase. Ne așezăm pe o banca și îl pun pe Cristi să jure pe roșu că a două zi ne închiriem biciclete și ne plimbăm prin parc. Obțin destul de repede promisiunea și cu ea în urechi, luăm un metrou înspre hotel, nu de alta dar ceasul meu de la FitBit îmi dădea steluțe deja a doua oară pe ziua de azi (îmi dă cu felicitări la fiecare 10.000 pași făcuți).
Seara am încheiat-o cu o vizită în Queens, până unde am făcut 45 de minute cu metroul, mâncare thailandeză și compania rudelor lui Cristi, cărora le place hiking-ul și vor să meargă în Patagonia. E suficient pentru mine ca să îi categorisesc foarte simpatici 😊
