Traseu montan în Saalbach (Austria) – Seven Summits

Traseul celor șapte vârfuri, din care am dovedit doar două

În sfârșit soare!…Mă echipez urgent, toată fancy cu bocancii noi de la Salewa, veniți fix cu o zi înainte de plecare și o tăiem la hiking fără absolut nici un plan referitor la ziua asta. Intenționam să o luăm în direcția renumitului traseu montan Seven Summits din Saalbach și vedem noi cât avem chef să facem din el.

Prima parte am trișat total cu ajutorul telecabinei Shattberg X Press West cu ajutorul căreia am dobândit urgent vreo mie și ceva de metri altitudine. N-ai cum să nu faci alegerea asta, mai ales dacă e și gratuită (remember Joker card, da?). Păi și după vreo 10 minute de admirat de sus pajiștile verzi tare și pădurea, am pus piciorul pe cărările Alpilor austrieci. Ne împlântăm în fața tablei cu indicații și trasee…Damn…așa multe sunt? Păi și eu acum ce aleg? Mă gândeam că e ca la noi la țară, în Retezat, două trasee, unul într-o direcție, unul în cealaltă.  Faci iniminimainimo și alegi unul. Dar la șaptezecidemiidouăsutenouă, ce fras faci? Luăm la studiat harta, deși nu aveam nici cel mai mic chef acum, dar mno, asta e. Hai să luăm direcția de traseu montan Seven Summits (Saalbach) și vedem noi ce-a fi.

Prima parte m-a impresionat prin multitudinea de oameni, căței, copii, cărări și biciclete care într-o aglomerare total ordonată, umpleau muntele. Cărările erau bine delimitate, ierbuța cu floricele galbene venea enervant de exact până la limita traseului. În vale, departe, se zăreau satele, într-o mare de pășuni verzi și aranjate. Îmi plăcea și nu-mi plăcea…Prea multă lume pentru ciufuta de mine. Și în plus mă strângeau ușor bocancii. Nu reușeam nici cum să mi-i fixez cumsecade…Ba erau prea strâmți, ba mi se desfăceau…

Bifăm rapid primul vârf din cele 7, pe numele lui, Stemmerkogel. La fiecare vârf, trebuie să fiți atenți pentru că există două cărări, una care duce fix spre vârf, alta care vă iartă de urcare și o ia pe curbă de nivel. La fiece intersecție veți găsi un indicator, drept urmare trebuie doar să căscați ochii. Al doilea a venit cu un pic de efort și transpirație, că n-au putut ăștia să pună hike-ul drept. Ba urci, ba cobori, ba iar urci…Cine a mai văzut așa ceva …😊 După al doilea vârf, Saalbachkogel, am pus și de o pauză, mai ales că începuse lumea să se rărească. În compania selectă a unor văcuțe tare curățele, cu breton roșcat, am savurat un baton de cereale, doar de dragul de face ceva în pauza asta, că foame nu-mi era după mic dejunul copios savurat doar cu vreo 3 ore înainte…

După al doilea vârf, desigur cobori, de ce nu. Ajungi la niște lacuri, tare fotogenice, pe numele lor Seetorl, unde nesimțiții ăștia de austrieci, deie dracul în organizarea și simțul lor estetic, că mi-e o ciudă pe ei de mor, au pus niște șezlonguri tare mișto din lemn…Așa, doar că pot…unde poți să stai lăfăit toată ziua și să te zgâiești la munți. De jur împrejur.

De la Seetorl, am decis că ne-am plictisit de traseul Seven Summits, că cele două dobândite sunt suficiente pentru azi și am tăiat-o stânga în direcția KlinglerTorl. Na partea asta a traseului m-a uns la inimă. În primul rând că eram doar noi. Și vacile. Se pare că toată lumea era setată  pe biruitul celor șapte vârfuri, drept urmare de la lacuri o cotiseră dreapta. Dumnezo i-ajute, să nu se împiedice, ce să zic.

Traseul nostru spre KlinglerTorl, urcă ușor pe curbă de nivel, printre floricele galbene și iarbă verde. Nu foarte ușor, ca să crezi cumva că ești la câmpie, dar nici chiar la rupere, să te pui pe o dungă. Constant, cât să îți meriți pizza de după. În dreapta noastră se înălța amenințător HochKogel, pe care nu aveam nici cea mai mică tragere să urc, iar în stânga panorama era de vis. Munți peste munți, pajiști colorate, cărări ce tăiau șerpuit toată această întindere. Nu mai adaug cerul garnisit de doi trei norișori fotogenici și soarele ce zâmbea din toate razele. Epic, dragii mei! În afară de “Doamne ce fain îi” nu mai eram în stare să debitez altceva…săream din piatră în piatră ca o capră nebună și nu îmi puteam opri zâmbetul. În curând am atins și KlinglerTorl. Acesta este un pas, de unde poți continua pe traseul Pinzgauer Spaziergang, sau la dreapta, să coborî în Steindorf. Noi am hotărât să nu facem nici una nici alta, că prea bine ne era. Drept urmare ne-am tolănit în iarbă și preț de vreun ceas ne-am hlizit ca doi copii proști și ne-am tras în chip, adică eu.

Drumul de întoarcere l-am luat la fel de avântat până la lacuri și tot cu zâmbetul pe buze. Și cum pășeam eu ca o gazelă, maxim încântată de peisaj, de zi, de soare și de bocancii mei noi de la Salewa cu talpă POMOCA, îmi pleacă de pe o piatră udă piciorul într-o parte. N-am dat cu fundul de pământ, că aveam bețele, dar am simțit o ușoară detensionare în bocanc. Când mă uit, cedase pielea fiiiiix pe cusătură. Nu creeeeed…. Mă uitam ca toanta și mintea mea nu reușea să facă legătură între ceea ce vedea și ceea ce se întâmplase. Eram acum între dezamăgire și îngrijorare că alți bocanci nu mai aveam la mine și era doar ziua 1 din cele 7 de hike. Ce fras fac, merg în adidași? Cu mii de întrebări și planuri de a-i schingiui pe cei de la Salewa pentru calitatea îndoielnică, cercetez situația, văd că încă îi pot purta și dă-i înainte.

La lacuri am făcut-o stânga, le-am înconjurat și am luat direcția  Hacklbergalm. De la refugiul cu același nume, traseul de hike merge în paralel cu cel de down hill bike, până la stația intermediară a Schattberg X Press. Cărarea e lată, șerpuită, traversată de izvoare multe, floricele colorate și văcuțe roșcate. Iar când s-a terminat pajiștea, a început pădurea, cu brazi înalți tare și mușchi de smarald .

Am pus piciorul în telegondolă, după 4 ore jumate, 11 km, zeci de văcuțe, două vârfuri, 1000 metri diferență de nivel, un bocanc distrus și niște înjurături la adresa celor de la Salewa, foarte multe exprimări de “Doamne ce fain îi” și multe sentimente mixate de ciudă și admirație direcționate poporului austriac.

Acest articol face parte din seria Austria. Dacă vrei să citești toate capitolele, le poți găsi AICI.

Vrei să te țin la curent cu vacanțele și călătoriile mele?
Abonează-te la newsletter

Am citit și sunt de acord cu termenii și condițiile și cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Leave this field empty if you're human:

 

Alpii Austrieci I Rezumat traseu montan Seven Summits of Saalbach 

• Tură de o zi 
• Data parcurgere – iulie 2021
• Dificultate –  mediu 
• Timp parcurgere – 4 h dus întors, cu pauze multe
• Are porțiuni periculoase sau abrupte – nu
• View – traseu exclusiv în gol alpin 
• Echipament obligatoriu – bocanci cu talpă aderentă și de preferat impermeabili
• Sursă de apă – da, la refugii
• Diferență de nivel  +360/ – 1036 m
• Tip  traseu –pornire stație Stattberg X Press West (Hinterglemm) – traseu VII – până la Seetorl – continuare traseu 764 (Klinglertorl) – retur până la Seetorl – traseu albastru direcția Hacklbergalm – stație Schattberg X press
• Aplicații utilizate –  Locus Map, Windy Map, Mapy
• Semnal telefon – da.
• Pentru cine dorește harta în format GPX, dați un semn pe mail și o trimit
• Vă rog să studiați condițiile meteo înainte de a purcede la drum